Consiliul Superior de Medicină Legală (CSML) propune introducerea mai multor praguri pentru șoferii „drogați”. Medicii sunt de părere că simpla prezență în organism a unei substanțe nu denotă incapacitatea de a conduce.
Consiliul Superior de Medicină Legală, for metodologic și științific coordonator al activității expertale medico-legale, a formulat o nouă opinie referitoare la testarea șoferilor privind consumul de droguri.
Specialiștii recomandă introducerea unor praguri pentru șoferii „drogați”.
În cazul consumului de alcool, există trei abordări diferite, în funcție de cantitatea de alcool din organism.
Conform legi, în funcție de rezultatul indicat de etilotest se iau următoarele decizii:
Medicii legiști propun ca aceeași abordare să fie și în cazul substanțelor interzise.
„Din punct de vedere medical, o persoană se află sub influența unei substanțe atunci când, ca urmare a consumului unei substanțe, capacitățile sale fizice sau psihice sunt afectate, cu reducerea abilităților sale de a gândi și reacționa normal, cu prudența și diligența necesare. De aceea este necesar a se proba că șoferul era mai puțin capabil, fizic ori psihic, sau ambele, de a avea o judecată clară, fără tulburări neurologice / psihice care să îi afecteze capacitatea de a opera un autovehicul fără riscuri, pentru el sau ceilalți participanți la trafic. Așadar, este obligatoriu, atât în litera legii, cât și a spiritului ei, dar mai ales al obiectivității din punct de vedere toxicologic medico-legal, să fie demonstrată această afectare a comportamentului unei persoane, REALĂ ORI POTENȚIALĂ, de substanța identificată în corpul său, dar prin interpretare exhaustivă toxicologică, și nu prin congruențe forțate, simpliste de tipul prezența substanței = influențare”, se arată într-un comunicat postat pe site-ul CSML.
Specialiștii recomandă introducerea acestor praguri pentru a nu pedepsi la fel de drastic toți șoferii.
De exemplu, un șofer poate ieși pozitiv la testul antidrog de la o simplă pastilă de răceală. Sau de la un medicament luat în urmă cu câteva zile, de care probabil a și uitat.
„În cazul medicamentelor simpla citire a prospectului nu este suficientă. Deoarece în acesta este menționată perioada de timp în care substanța respectivă are efecte asupra organismului persoanei, NU remanența în organism, care este mult mai mare. Substanța poate fi detectată, în cantități reduse, mult timp după ce nu mai are efecte clinice. Implicit, mult timp după trecerea intervalului de timp în care nu este recomandată conducerea vehiculelor”, mai precizează CSML.
De aceea, medicii legiști propun să fie introduse alte moduri de abordare a acestor situații.
Și dau ca exemplu cum sunt trate la nivel european aceste cazuri:
„În cazul unor țări cu toleranță zero este obligatorie stabilirea unor limite inferioare, de la care să se realizeze raportarea rezultatelor pozitive. În cazul medicamentelor, considerăm că aceste limite ar trebui să fie superioare, eventual dependente de concentrația terapeutică în cazul medicamentelor”, au mai explicat specialiștii.
În prezent, dacă un șofer iese pozitiv la testul rapid antidrog, va fi obligat să efectueze analize de sânge. Dacă rezultatul confirmă prezența în organism a substanței respective, șoferului îi este întocmit dosar penal.
Șoferii care au luat antibiotice sau medicamente antialergice riscă să iasă pozitiv la testul antidrog. De asemenea, șoferii care iau diverse pastile împotriva răcelii sau tusei pot să aibă rezultat pozitiv la opiacee.
Multe dintre medicamentele folosite în tratamentul răcelii şi gripei conțin codeină care pozitivează, de asemenea, testele rapide.
Iar șoferii care iau antivirale pot obţine rezultate fals pozitive la cannabinoizi. Și cei care consumă medicamente antiinflamatoare pot avea rezultate fals pozitive fie la cannabinoizi, fie la barbiturice.
Desigur, în astfel de cazuri, analizele de laborator au infirmat, în general, rezultatul inițial al testului antidrog.
Dar, au fost cazuri în care șoferul a luat medicamente antidepresive puternice. Iar analizele au demonstrat că în organism era prezentă o cantitate destul de mare de substanță, care i-ar fi putut afecta capacitatea de a conduce. Astfel, conducătorul auto a fost condamnat penal, chiar dacă nu consumase droguri.